Posts filed under ‘Cosmeticale & alternative naturiste’

Gel de maini antibacterian

Vine perioada rece si, o data cu ea, o armata de bacterii, virusi si alte vietuitoare ce vor sa se imprieteneasca cu noi :). Daca folositi transportul in comun (felicitari!) sau daca lucrati in colectivitati de genul gradinitelor, creselor, spitalelor atunci sunteti cu atat mai expusi diverselor boli „de iarna” – raceli, viroze, gripa etc.

In afara de preventia clasica –  prin mancare cat mai sanatoasa, miscare in aer liber, vitamina C din surse naturale etc. va recomand si uleiurile esentiale. Aromaterapia poate fi cu adevarat o „terapie” in masura in care se folosesc uleiuri esentiale de calitate si in cunostinta de cauza, deci nu dupa ureche.

Iata o reteta extrem de simpla si eficienta pentru un gel antibacterian ce le inlocuieste cu succes pe cele din comert care sunt de obicei din alcool si usuca pielea. Ca de obicei dau cantitatile in procente ca sa le puteti adapta.

  • 98% gel de aloe vera cat mai pur – calmant, purifiant, cicatrizant, regenerant
  • 1-2% maxim glicerina vegetala – hidratanta, emolienta (nu puneti mai mult ca are efect advers si devine lipicioasa). Glicerina e un alcool deci e bun pt diluarea uleiurilor esentiale.
  • 0,5 – 1% maxim uleiuri esentiale (1 ml = aprox 10 picaturi)
De obicei gelul de aloe are si conservator in el, mai mult sau mai putin natural (cel putin al meu are) deci n-am adaugat la ingrediente nici un conservator.
Daca sunteti deja versati in  fabricarea de cosmetice acasa puteti face un gel cu guma de xantan, foarte usor si eficient insa trebuie neaparat sa-i adaugati conservator.
Exemple de uleiuri esentiale cu efect antibacterian si antiviral:
  • tea tree (maleleuca alternifolia) – antibacterian cu spectru larg de actiune, fongicid, antiviral
  • eucalipt radiat (eucalyptus radiata) – antibacterian, antiviral, stimuleaza sitemul imunitar
  • ravintsara (cinnamomum camphora) – antiviral si puternic stimulant al sistemului imunitar
  • niaouli (maleleuca quinquenervia) – antibacterian, antimicobacterian
  • cimbru (thymus vulgaris thujanoliferum) – bactericid, fongicid, puternic antiviral (atentie, usor dermocaustic)
  • lavanda (lavandula officinalis) – antimicrobian, antiseptic, cicatrizant
  • lamaie (citrus limonum) – antibacterian, antiseptic, antiviral (atentie, fotosensibilizant, a nu se folosi inainte de expunerea la soare)
  • grepfruit (citrus paradisii) – dezinfectant (atentie, fotosensibilizant, a nu se folosi inainte de expunerea la soare)

Eu am pus in gelul meu  tea tree, eucalipt si grapefruit in cantitati egale (nu prea ies la soare cu mainile deci nu-mi e frica de efectul fotosensibilizant al uleiului esential de grepf). Recipientul este unul refolosit.

Daca nu faceti gelul de maini puteti face un amestec din mai multe din uleiurile de mai sus (si nu numai) pe care sa-l folositi diluat in apa intr-o „candela” sau pe un difuzor de arome. Ideea e sa le inhalati aroma intr-un fel sau altul.

Atentie: uleiurile esentiale sunt substante foarte puternice si trebuie folosite cu precautie si in cunostinta de cauza. Unele sunt fotosensibilizante (creeaza mini alergii daca se expune pielea la soare), altele sunt dermocaustice (sunt prea puternice pentru a fi folosite pe piele fara a fi diluate intr-o cantitate mare de ulei. Nu sunt recomandate femeilor insarcinate. Nu se recomanda sa fie folosite pure pe piele. A nu se folosi intern decat daca acest lucru este marcat pe ambalaj. Un ulei esential de calitate are mentionat pe eticheta: numele, numele botanic (in latina) eventual varietatea, originea si partea distilata (frunze, scoarta, flori etc.). 

Noiembrie 1, 2011 at 1:06 am 7 comentarii

Unguent de galbenele

Toamna devin mai activa in chestiile DIY. Trece moleseala verii, e un miros special in aer si, in plus, am provizii de tot felul de chestii culese ce trebuie transformate :)!

Anul asta am facut, ca de obicei, un macerat uleios de galbenele, dupa metoda explicata aici. Pasul urmator, pt cine nu apreciaza uleiurile si vrea o textura mai consistenta, e transformarea lui in unguent/pomada. Simplu ca buna ziua!

20110831-094338.jpg

Ingrediente:

Unguentul natural e o alifie pe baza de ulei si ceara. Poate fi obtinut si dintr-un ulei simplu, nu e nevoie neaparat de un macerat uleios. Caracteristica lui principala e aportul de grasime (deci e hranitor pt piele) plus diversele proprietati ale plantelor folosite – de exemplu unguentul de galbenele e foarte bun pt cicatrizare (printre altele). Pot fi adaugate la sfarsit diverse uleiuri esentiale.

Unguentul se foloseste pe portiuni mici pt ca intra destul de de greu in piele, neavand apa in compozitie (deci nu hidrateaza). Scopul lui primar e de tratare a diverselor afectiuni ale pielii asa ca nu prea merge ca crema de fata, de corp etc.

Raportul ideal dintre cele doua ingrediente e: ulei 80-90% si ceara 10-20% maxim. In general eu pun 10-12% ceara altfel mi se pare prea dur.

Termenul de garantie e de cateva luni (la mine unguentele tin si 6 luni fara probleme). Poate fi adaugata vitamina E pentru a preveni oxidarea uleiului.

20110831-094233.jpg

Metoda:

  • topiti ceara la bain-marie
  • adaugati uleiul/maceratul uleios si amestecati bine
  • lasati un pic sa se raceasca
  • adaugati vitamina E
  • adaugati uleiurile esentiale (daca folositi)
  • turnati intr-un recipient curat si lasati sa se raceasca complet
  • unguentul se va intari pe masura ce se raceste
Exemple de sinergii cu uleiurile esentiale:
Unguentul de galbenele devine si mai eficient in tratarea afectiunilor pielii daca ii adaugati ulei esential de:
  • lavanda (lavandula angustifolia sau officinalis) – efect cicatrizant, anti arsuri;
  • tea tree (melaleuca alternifolia)- antibacterian, contra infectiilor
  • palmarosa (cymbopogon martinii) – antimicotic
Unguentul de arnica si/sau sunatoare face echipa buna in tratarea reumatismelor, artritelor , artrozelor etc. cu uleiurile esentiale de:
  • rozmarin camforat (rosmarinus officinalis camphoriferum) – analgezic
  • gaultheria procumbens – anti-inflamator, calmeaza durerea
  • ienupar (juniperus communis) – anti-inflamator, decongestionant
  • eucalipt citronat (eucalyptus citriodora) – anti-inflamator, antalgic .

Septembrie 1, 2011 at 8:43 am 3 comentarii

Otetul cosmetic

Salvie, rozmarin, lavanda - excelente pt maceratul in otet

Stiu ca otetul nu e ingredientul cel mai sexi la care v-ati fi putut gandi dar credeti-ma ca poate avea un rol cheie in ingrijirea corpului … si a casei. Pentru corp & par este recomandat otetul de mere (cat mai pur, fara miere si alte adaosuri din fabrica) iar pentru casa cel din alcool. Probabil ca deja le folositi pe amandoua in diverse variante, cel mai adesea la clatitul parului sau desfundarea chiuvetei, dupa caz:)

Inainte de a vorbi despre otetul aromatic, trebuie sa stim cate lucruri despre pelicula de sapun calcar.

Mineralele din apa (in special calciu si magneziu, numite familiar calcar) formeaza prin contactul cu sapunul o pelicula vascoasa de sapun calcar. Aceasta este responsabila de parul tern si de pielea uscata, pori inchisi, alergii si, bineinteles, depunerile de calcar din baie, chiuveta, masina de spalat etc. Cu cat apa este mai calcaroasa, cu atat pelicula de sapun calcar se acumuleaza asa ca, daca nu cumva va spalati cu apa de ploaie, puteti apela cu incredere la otetul din alcool si cristalele de sodiu (soda de rufe) – pentru curatarea casei si la otetul de mere pentru corp.

O mentiune speciala pentru dragele sapunarese de serviciu si dragii consumatori/oare de sapun handmade: sapunurile si sampoanele din comert au adaugate tot felul de substante menite sa inlature aceasta pelicula de sapun calcar, pentru ca, pe langa efectul neplacut asupra pielii/parului ea reduce si din puterea de curatare a sapunului. Problema este ca acele substante nu sunt neaparat varianta cea mai buna pentru corp si mediu asa ca e de preferat sa fie evitate. Sapunurile si sampoanele solide de casa vor forma invariabil pelicula de sapun calcar de aceea este recomandata clatirea cu otet.

20110627-193922.jpg

Otet cosmetic pentru par (merge si pentru corp). Nu va luati dupa imagine, in mod normal plantele trebuie sa fie acoperite complet cu otet.

Si acum inapoi la otet. Stim ca otetul e bun pentru clatirea parului pentru ca elimina pelicula de sapun calcar si restabileste Ph-ul. Reteta clasica are diverse variatiuni:

  • 2-3 linguri la un lighean cu apa in care se face ultima clatire sau
  • o lingura de otet intr-o sticla cu apa cu pulverizator sau
  • o lingura intr-o cana cu apa ce se varsa direct pe par.

Ce nu se prea stie este ca otetul de mere se poate folosi cu succes pe corp. Are aceleasi efecte pozitive: elimina pelicula de sapun calcar, restabileste Ph-ul, inchide porii. In Franta exista din secolul 19 asa numitul „vinaigre de toillete” iar din evul mediu a ramas celebrul otet al celor patru hoti, cu rol antibacterian si antiseptic deci nu e chiar o idee noua.

Dupa dus, pulverizati pe piele un pic de otet de mere diluat in apa si gata, porii sunt destupati, pielea respira. Alta varianta e sa turnati cam o cana de otet in cada, in cazul in care faceti baie. Mirosul nu persista dupa ce va stergeti.

Da, ati inteles bine, va propun sa folositi otetul de mere (diluat) pe corp:) Vara e chiar foarte agreabil!

Otetul de mere poate fi folosit ca atare sau poate fi imbogatit cu diverse plante, prin macerare, sau cu uleiuri esentiale si glicerina (si otetul si glicerina contin un pic de alcool deci sunt o baza ok pt diluarea UE)). Varianta cea mai blanda si mai la indemana ramane macerarea de plante, cu atat mai mult cu cat in tara uleiurile esentiale adevarate nu se gasesc chiar pe toate drumurile (fiti foarte atenti cand cumparati un ulei esential, urmatoarele informatii ce trebuie sa existe pe eticheta ii garanteaza calitatea: numele stiintific (latin), partea din planta ce a fost distilata si eventual regiunea din care a fost culeasa, locul unde a fost fabricat si eventual principiul activ (chemotipul).

Macerarea in otet e asemanatoare macerarii in ulei – planta proaspata se acopera complet cu otet de mere si se lasa la macerat minim 2 saptamani, la umbra. Am intalnit si varianta la soare dar cum otetul de mere este destul de sensibil prefer sa nu-l expun la prea multa lumina (eu il tin intr-un dulap). Dupa aceasta perioada otetul se filtreaza – in functie de plantele macerate isi va schimba mirosul si eventual si culoarea. Nu uitati sa puneti o eticheta cu continutul recipientului si data fabricarii (valabil pentru toate chestiile homemade).

Exemple de macerate:

  • pentru corp: trandafirii, pelinul, salvia (contra transpiratiei), lavanda, menta etc.
  • pentru parul inchis la culoare: salvia, rozmarin, cimbrisor
  • pentru parul deschis la culoare: musetelul, rozmarinul

Bineinteles, otetul in general si cel de mere in special mai au o multime de intrebuintari dar nu intentionez sa le trec pe toate in revista acum. Daca totusi detineti niste retete secrete extraordinare privind acest ingredient nu ezitati sa le impartasiti si aici.

Update: Daca vreti sa faceti otetul de la zero, iata aici o reteta.

Iunie 29, 2011 at 1:56 am 12 comentarii

Grup de discutii despre sapun si cosmetice homemade

Printre primele mele sapunuri

Printre primele mele sapunuri

Dragi sapunari si sapunarese!

De ceva timp ma tot gandesc ca ar fi fain un forum dedicat discutiilor despre sapun de casa, cosmetice homemade si alte mestereli.. si cred ca si voi sunteti de acord, avand in vedere ca primesc incontinuu mesaje sau mailuri cu intrebari si diverse sugestii legate de acest domeniu pasionant:).

Asadar, deocamdata am creat un grup Yahoo si poate pe viitor voi/vom ajunge sa facem si un forum, in functie de cat de implicati vom fi cu totii in acesta activitate.

Daca vi se pare o idee buna, trimiteti un mail la: sapundecasa-subscribe@yahoogroups.com si haideti sa-i dam drumul!

UPDATE:

Ideea de forum s-a concretizat mai repede decat as fi crezut asa ca va astept la sectiunea „Ecologic, biologic, organic” – „Fabricarea sapunului de casa” din cadrul forumului Super-parinti. Nu e nevoie sa fiti parinti ca sa va inscrieti si sa participati la discutii 🙂

Iunie 4, 2010 at 1:53 am 2 comentarii

Maceratul de plante in ulei

Maceratul in ulei e un mod excelent de transfera proprietatile unei plante asupra unui ulei ce poate fi apoi folosit in scop terapeutic, cosmetic sau culinar. In general se poate folosi cam orice planta insa fiind vara si avand cu totii ocazia sa mergem pe dealuri si campii :), va recomand trei macerate ce se pot realiza foarte usor, deosebit de utile in „farmacia casei”.

Cele trei plante minune ce se afla acum in perioada lor de recoltare si care dau macerate super sunt sunatoarea (hypericum perforatum), coada soricelului (alchemilla millefolium) si arnica (arnica montana).

Metoda :

  • Se culeg doar florile, pe vreme insorita, eventual chiar la amiaza cand emisia de uleiuri volatile e maxima.
  • Se umplu 3 borcane cu flori.
  • Se adauga ulei de masline cat sa acopere plantele.
  • Se lasa borcanele timp de 2 saptamani intr-un loc insorit, agitandu-se zilnic.
  • Dupa 2 saptamani se filtreaza si se depoziteaza in sticle inchise la culoare, ce se vor pastra intr-un loc intunecos si racoros.
  • Cele trei plante lucreaza bine in sinergie deci se poate face un amestec, pastrat si el intr-o sticla inchisa la culoare.

Utilizare :

Maceratul de sunatoare (hypericum perforatum)


  • Excelent remediu contra arsurilor solare – se foloseste insa numai dupa apusul soarelui deoarece este fotosensibilizant.
  • Anti-inflamator – masajul cu acest ulei e foarte util in cazul durerilor articulare si artritei
  • In caz de luxatii sau entorse e de asemenea foarte util
  • Cicatrizant
  • Calmant al iritatiilor si usturimilor pielii
  • Antiseptic – se poate aplica pe rani, plagi, iritatii

Maceratul de coada soricelului (Achillea Millefollium)


  • Tratamentul ranilor si eczemelor
  • Cicatrizant extraordinar
  • Trateaza dermatitele, plagile, arsurile
  • Calmeaza durerile menstruale

Maceratul de arnica (Arnica montana)


  • Tratamentul hematoamelor, contuziilor, loviturilor
  • Tratamentul reumatismului (artrita, artroza)
  • Antiinflamator – calmeaza muschii si incheieturile inflamate
  • Stimuleaza circulatia sangelui – util in tratamentul ulcerului varicos, varicelor, flebitelor

Alte intrebuintari:

Maceratele in ulei pot fi folosite ca atare, pt. masaj sau ca ingrediente pt crearea de unguente, creme, sapunuri. Eu le-am tranformat in unguent (macerat uleios + 20% ceara de albine sau ulei de cocos/cacao, dizolvat usor la baia de aburi) pe care il folosesc pentru masaj (inlocuieste cu mare succes Diclofenacul si alte geluri contra durerilor musculare sau reumatice) sau pt tratarea ranilor si arsurilor. Unguentul de coada soricelului a fost chiar spectaculos, cicatrizand f rapid o taietura destul de serioasa la degetul aratator.

Vi le recomand cu caldura!


Precautii :

  • Uleiul de sunatoare este fotosensibilizant deci nu trebuie folosit niciodata pe timp de zi, pe zone ale corpului ce se expun la soare pentru ca vor aparea pete pe piele.Singur sau in amestec cu alte uleiuri poate fi folosit doar noaptea !
  • Uleiul de arnica poate cauza reactii alergice la nivelul pielii daca este folosit in exces sau foarte des. A se administra cu precautie.

Surse si mai multe info :

August 16, 2009 at 12:40 am 4 comentarii

Sapun de casa

O data ce te-ai apucat de facut sapun de casa nu te mai opresti:)  Afirmatie valabila pentru toate cosmeticalele, unguentele, potiunile, parfumurile si orice chestie facuta in casa, cu propriile maini. Procesul de fabricare, calitatea, creativitatea, satisfactia ca ti-a reusit… nici un produs cumparat  „de-a gata” nu le poate egala. Cel putin asa se intampla in cazul meu.

Sapunul de casa era de mult timp pe lista „ trebuie incercat” insa din lipsa de spatiu si tot felul de alte motive nu m-am apucat decat recent de fabricarea lui. Ma interesa fabricarea „la rece”, care nu necesita fierbere si pastreaza intacte toate proprietatile ingredientelor folosite (si care mai are si avantajul de a nu mai fi nevoie de un cazan urias si de o curte:D). Am urmat instructiunile gasite pe mai multe situri straine si am descoperit (ca si in cazul altor experimente homemade) ca tot procesul e mai usor decat pare. Si ca sa va conving, iata si un mic tutorial, cu foto si explicatii pe intelesul tuturor.

UPDATE: Dupa cum veti vedea mai jos, prima mea reteta de sapun nu contine ulei de palmier, cum de altfel nici celelalte sapunuri pe care le-am facut pana acum. In 2009, cand am publicat tutorialul, nu m-am oprit asupra acestui aspect insa cum fabricarea  artizanala de sapun s-a raspandit foarte tare in Romania simt ca e momentul sa trag un semnal de alarma. Uleiul de palmier a cucerit piata mondiala datorita pretului sau extrem de scazut (este folosit in principal in industria alimentara si cosmetica) insa modul sau de obtinere implica un cost real extrem de ridicat, pentru mediul inconjurator, pentru biodiversitate, pentru populatiile indigene si, la modul general, pentru generatiile viitoare. Monoculturile de palmier sunt principala cauza a defrisarii padurii tropicale din Asia de SE (se estimeaza ca se defriseaza PE ORA o suprafata echivalenta la 300 de terenuri de fotbal) ceea ce are ca urmari:

  • eliberare masiva de CO2 in atmosfera, gaz important cu efect de sera (defrisarea se face prin ardere)
  • amenintarea cu extinctia a nenumarate animale (urangutanul si tigrul de Sumatra sunt printre cel mai popularizate dar nu sunt singurele specii in pericol)
  • distrugerea unuia din locurile cu cea mai bogata biodiversitate de pe pamant
  • distrugerea habitatului natural al populatiilor bastinase si incalcarea drepturilor omului (care nu sunt respectate nici un cazul lucratorilor de pe aceste plantatii)

Folosirea uleiului de palmier perpetueaza acest cerc vicios abuziv, in care gesturi banale precum cumparatul unui pachet de biscuiti sau a unei galetuse de palmier pentru fabricarea sapunului homemade sustin un abuz international. Singura solutie este renuntarea la acest produs (cel putin pana nu vor exista reglementari clare si, mai ales, respectarea lor).

In ce priveste uleiul de palmier organic, acesta nu reprezinta o solutie, avand in vedere ca organic in ziua de azi este un termen folosit in exces, care nu intotdeaua reflecta realitatea. Organic nu garanteaza neaparat renuntarea la defrisari, la monoculturi ci deocamdata e doar o eticheta ce nu spune nimic. Un exemplu edificator in acest sens este labelul RSPO, pentru cultivarea sustenabila a palmierului, creat chiar de corporatiile cele mai implicate in cultivarea nesustenabila a acestuia.

Revenind la sapunarit, uleiul de palmier poate fi inlocuit cu ulei de cocos si cacao (care, desi nu sunt 100% inocente, macar nu implica atata distrugere pentru obtinerea lor), ceara de albine si o perioada de „uscare” mai lunga.

Va rog sa luati in considerare aceste informatii inainte de a va aproviziona cu uleiurile necesare pentru sapunarit si de fiecare daca cand faceti cumparaturi. Ma simt cu atat mai responsabila sa subliniez importanta renuntarii la uleiul de palmier cu cat stiu ca multa lume a invatat sa faca sapun pornind de la tutorialul meu.

Descriere pe scurt: fabricarea „la rece” a sapunului se refera la procesul de saponificare de lunga durata ce are loc in urma amestecarii unui corp gras (uleiuri vegetale lichide si/sau solide) cu soda caustica dizolvata intr-un lichid (apa distilata, ceai, suc de fructe/legume etc.). Se mai pot adauga tot felul de ingrediente secundare: uleiuri esentiale, tarate, fulgi de ovaz, flori uscate, uleiuri vegetale mai scumpe etc. Creativitatea nu are limite! Ingredientele se incalzesc usor pana la temperatura de 40 de grade Celsius, se amesteca (de preferinta cu un blender) iar pasta obtinuta se pune in forme. Dupa 4-6 saptamani sapunul poate fi folosit.

Ustensile necesare:


  • Blender
  • Oala pt bain-marie
  • Termometru (1 sau chiar 2)
  • Bol pt salata din sticla/inox (care se va pune peste oala pt a incalzi uleiurile si in care se va face amestecul final)
  • Borcan 500 ml (pt a dizolva soda caustica)
  • Cantar electronic (foarte important, e nevoie de mare precizie in cantarirea sodei)
  • Lingura inox & tel
  • Manusi de cauciuc & ochelari de protectie
  • Recipient din sticla/ceramica pt cantarirea sodei
  • Forme pt a pune pasta de sapun: din silicon pt prajituri, cutii de lapte/suc etc.
  • Folie de plastic sau pungi pt a acoperi formele
  • Cutie mai mare si paturi (formele cu sapun trebuie sa stea la caldura 48 de ore dupa fabricare de aceea e indicat sa fie puse intr-o cutie si acoperite cat mai bine).
  • O sticla cu otet (pt neutralizarea sodei in caz ca varsati aiurea din greseala si pt curatarea ustensilelor)
  • Ziare pt a proteja zona in care lucrati.

Observatii:

  • E de preferat ca toate instrumentele sa fie din inox/sticla/ceramica. Aluminiul are o reactie proasta in contact cu soda, plasticul se incalzeste/topeste iar lemnul se roade.
  • E de preferat ca ustensilele pt fabricarea sapunului sa nu fie folosite si in alte scopuri (mai ales alimentar). Eu am folosit blenderul meu credincios de bucatarie si n-am murit inca :)) insa pt urmatoarele runde de sapunuri imi voi lua altul, special pt aceasta activitate.
  • Mare atentie la manevrarea sodei caustice! Nu o inhalati si purtati imbracaminte cu maneci lungi, manusi de cauciuc si ochelari de protectie. Deschideti geamul sau, pe cat posibil, stati intr-un spatiu deschis (de exemplu in balcon, in curte etc.) cand turnati soda in apa (niciodata invers, poate cauza o explozie!!). Indepartati animalele si copiii de zona experimentului!
  • Nu va panicati cand auziti „soda caustica”. Stiu ca e o substanta infricosatoare si foarte coroziva insa fara soda (NaOH) nu exista sapun, pur si simplu. Saponificarea are loc numai la contactul dintre o baza si un acid – soda asta e, o baza iar corpul gras sau uleiul e acidul. Strabunicii si poate chiar bunicii nostri foloseau lesie si grasime animala – ei bine, lesia e chiar NaOH, si oricine are o soba o poate prepara foarte usor, din cenusa. Parca nu mai suna chiar atat de terifiant, nu? Totusi trebuie manevrata cu grija, nu uitati!

Fabricarea sapunului:

  • Cantariti uleiul. Daca folositi uleiuri de mai multe tipuri, cantariti-le pe fiecare in parte deoarece fiecare are un indice de saponificare diferit (explicatii mai jos). In functie de cantitatea si tipul de ulei folosit, calculati necesarul de soda caustica si de apa. Pt acest calcul va recomand situlhttp://www.soapcalc.net/calc/soapcalcwp.asp, care va va da nu numai cantitatea de soda si apa necesare dar si o analiza amanuntita a continututlui sapunului (ce procent de acizi grasi saturati/nesaturati, gradul de duritate, etc.). O varianta simplificata de calcul o gasiti pe situl http://www.thesage.com/calcs/lyecalc2.php
  • Turnati soda treptat in borcanul cu lichid (eu am folosit ceai de pelin) asezat in prealabil intr-o oala cu apa rece. Procesul va cauza o reactie exoterma si lichidul se va incalzi foarte tare. 
  • Plasati un termometru pentru a verifica temperatura – scopul e de a o scadea  la 38-42 grade Celsius.
  • Turnati uleiurile in bolul de salata si asezati-l deasupra unei oale cu apa clocotita. Puneti un termometru inauntru – trebuie sa ajunga la aceeasi temperatura cu soda.
  • Turnati soda dizolvata in lichid in vasul cu ulei, amestecand continuu cu o lingura de inox sau un tel. Nu vorbiti si incercati sa inhalati cat mai putin aer in acest timp. 
  • Bagati blenderul in bol si amestecati pana cand lichidul capata consistenta unei budinci  de casa (in momentul in care scoateti blenderul acesta va lasa o urma la suprafata). Daca folositi doar uleiuri lichide (masline, floarea soarelui etc.) va dura mai mult pana cand pasta se va ingrosa (chiar si 30 de minute). Daca adaugati si uleiuri solide (cocos, cacao, palmier etc) in 10-15 minute terminati. Opriti blenderul din cand in cand insa nu-l scoateti din pasta. 
  • Din momentul in care pasta e consistenta adaugati celelalte ingrediente, cat mai rapid: uleiuri esentiale, tarate, plante, cafea, argila, uleiuri pretioase (de exemplu ulei de catina, ricin, migdale, canepa etc.) si tot ce mai doriti. Eu am folosit taratea ca baza pt uleiurile esentiale, se pare ca aroma tine mai mult in felul acesta.
  • Turnati pasta in formele unse in prealabil cu ulei si acoperiti-o cu o folie sau cu o punga de plastic.
  • Puneti formele la cald, intr-o cutie acoperita cu paturi pt o perioada de 24-48 ore.
  • Dupa 24-48 ore scoateti sapunul din forme, taiati-l (daca e cazul) si lasati-l la uscat intr-un loc aerisit pentru o perioada de 4-6 saptamani, intorcandu-l din cand in cand. Folositi manusi de fiecare daca cand il atingeti, nu uitati ca e puternic coroziv pana cand procesul de saponificare e definitivat.
  • Dupa 4-6 saptamani puteti verifica PH-ul cu o hartie ce se gaseste in mod normal in farmacii (valorile optime pt sapunu de casa sunt intre 8-10). Umeziti sapunul, asa incat sa faca spuma si aplicati hartia 2 secunde. Chiar si fara hartie , daca ati respectat indicele de saponificare a uleiurilor folosite si ati calculat corect cantitatea de soda si lichid nu ar trebui sa aveti nici o problema.
  • Folositi noul vostru sapun si bucurati-va de el! 

Indicele de saponificare:

Fiecare ulei are un indice de saponificare diferit (adica are nevoie de o cantitate mai mare sau mai mica de soda pt a se transforma in sapun). Daca folositi un amestec de uleiuri trebuie calculat indicele de saponificare al fiecaruia dintre ele. Pentru niste explicatii foarte amanuntite si clare vizitati situl:

http://www.soap-making-resource.com/saponification-table.html.

In mod normal, stiind indicele de saponificare a uleiului folosit, oricine poate face un calcul pt a afla cantitatea de soda necesara. Uitati de exemplu, in tabelul de mai jos, cateva uleiuri si indicele lor de saponificare (cu alte cuvinte, cate miligrame de soda sunt necesare pt a saponifica complet 1 gram de ulei). O saponificare completa inseamna insa un sapun destul de coroziv, motiv pt care se apeleaza la un surplus de grasime (superfatting) pt a-l face prietenos cu pielea. Superfatting inseamna deci un exces de ulei ce nu va fi saponificat, de obicei intre 5-8%. Siturile pe care vi le-am indicat il calculeaza la 5%.

Pt o explicatie haioasa, in imagini, a indicelui de saponificare si a excesului de grasime vizitati: http://www.canis-art.com/soaping.htm

oil or fat (acid) SAP Hard/Soft cleansing fluffy lather stable lather skin care
avacado oil 133.7 soft fair yes no amazing!
coconut oil 191.1 hard great yes no fair
castor oil 128.6 soft fair yes yes great
olive oil 135.3 soft good no no great
palm oil 142 hard great no yes fair
peanut oil 137 soft fair no yes great
soybean oil 135.9 soft good no yes fair
sweet almond oil 137.3 soft good no yes amazing!
jojoba oil 69.5 soft fair no yes great
kukui nut oil 135.5 soft good no yes great
lard 138.7 hard good no yes fair
tallow 140.5 hard good no yes fair

Sa vedem un exemplu de calcul, pt 500 g ulei de masline:

135,3/1000 x 500 = 67,65
Deci e nevoie de 67,65 g de soda caustica pt a saponifica complet 500 g de ulei de masline. Impartirea la 1000 e necesara pt a transforma miligramele in grame (exista tabele care dau direct valoarea in grame, caz in care nu mai e nevoie de calculul asta).

Cum insa nu vrem o saponificare completa, vom face calculul pt un exces de grasime de 5%:
67,65 x 95/100 = 64,26
E nevoie de 64 g de soda pt a avea un sapun cu un exces de grasime de 5%. Vedeti deci cat de important e fiecare gram in acest calcul.

Daca nu aveti incredere in geniul vostru matematic, folositi cele 2 situri de calculare pe care le-am mentionat deja aici si aici.

O reteta de sapun:

Nu mai am hartia cu calculul exact cu primul meu sapun insa va spun ingredientele si cantitatile aproximative (daca vreti sa faceti aceasta reteta e imperios necesar sa calculati exact cantitatile!!!):

  • Ulei de masline: cca. 900 ml
  • Ulei de cocos: cca.600 ml
  • Soda caustica: aproximativ 190 grame
  • Ceai de pelin: cca. 400 ml
  • Tarate: cateva linguri
  • Ulei de canepa: cateva linguri
  • Ulei esential (lavanda, ylang ylang si lemongrass): aprox. 15 ml

Rezultatul este un sapun crem-galbui cu mici puncte maronii, de la tarate si neasteptat de puternic mirositor (desi combinatia de uleiuri esentiale nu a iesit chiar cum imi imaginam). Face spuma multa, e destul de dur si lasa pielea catifelata. O mica bila gri – daca e tinut intr-un loc mereu ud (de exemplu intr-o savoniera fara gratar) isi pierde din duritate si devine usor gelatinos insa asta nu a deranjat pe nimeni pana acum. Prietenii si familia s-au aratat multumiti de el asa ca eu sunt si mai multumita:D

UPDATE!!!! Daca doriti sa intrati in contact cu persoane ce fac sapun va invit pe grupul yahoo sapun de casa sau pe forumul super-parinti, rubrica Fabricarea sapunului de casa. Puteti discuta acolo pe larg despre retete, tehnici, eventuale probleme, surse de aprovizionare cu uleiuri, soda etc. Va astept cu drag!

Mai multe info:

  • Blue Aspen Originals –  fabricarea „la rece” pas cu pas, site foarte util
  • Millersoap – retete si explicatii
  • Waltonfeed – tehnica, retete si alte info
  • Soap Making Resource – explicatii f bune si detaliate
  • Make Your Cosmetics – veti adora situl asta:D – glosar de retete homemade de tot felul, inclusiv de sapun de casa
  • Le savon de Biscuit – (fr.) situl de unde m-am inspirat cel mai mult cand am facut propriul sapun
  • SoapCalc – unul din cele mai bune situri de calculare a cantitatii de soda si apa, cu informatii f complete privind compozitia sapunului creat
  • Sapun Vegetal Natural Homemade – blog romanesc cu explicatii clare pt fabricarea sapunului de casa
  • Coltul creativ – blog romanesc cu multe retete de cosmetice si sapunuri de casa
  • Alinadel’s Blog – blog romanesc cu multe exemple de sapun de casa (fara retete)

Iulie 22, 2009 at 7:34 pm 1 comentariu

Cosmetice homemade

Zbarnaie partea romaneasca a netului si a blogosferei cu informatii despre produse cosmetice, care mai de care mai bio si mai homemade (chestie excelenta de altfel) asa ca imi aduc si eu umila contributie (nu e prima oara, v-am mai povestit in alte dati despre alternative la deodorante sau la odorizantele chimice pt casa, baie etc).

Iata deci cosmeticele handmade pe care eu le prepar si folosesc in mod regulat si care sunt foarte eficiente, bineinteles:) Inainte de a va da retele propriu-zise tin sa va spun ca pt a va ingriji nu aveti neaparat nevoie de produse sofisticate, creme laudate prin  reclame (un mare nu produselor „de firma” gen l’Oreal, Vichy & company) si alte minuni din lumea chimicalelor (bineinteles ca daca sunteti pe blogul meu stiti deja asta:) ). Tot ce va trebuie e un pic de bunavointa, informare si cateva ingrediente de baza.

In cazul meu ingredientele de baza sunt: uleiurile vegetale – UV (catina, canepa, argan, cocos, jojoba, migdale, masline), uleiurile esentiale – UE(levantica, lemn de trandafir, chiparos, bergamota, palmarosa, tee trea, ylang ylang, lamaie, cimbru, grepfruit etc.) si gelul sau sucul de aloe vera. Pe langa acestea mai folosesc hidrolati, argila, henna, sapun de Alep, piatra de alaun, nuci indiene, plante medicinale, otet de mere, fructe si legume, zat de cafea, tarate etc insa daca le am pe primele 3 elemente sunt cat se poate de multumita si corpul meu la fel:)

Cateva dintre retele mele:

Ingrijirea tenului (al meu este mixt, gras in zona T si cu nevoie disperata de hidratare in zona obrajilor; ma machiez rar, nu folosesc fond de ten niciodata).

  • „Crema” pe care o folosesc este un amestec de 1/3 UV + 2/3 aloe vera (sau chiar 1/2 UV + 1/2 aloe vera) + cateva picaturi de UE + cateva picaturi de UV de catina +cateva picaturi de vitamina E (se gaseste in farmaciila sticlute sau capsule). Combinatia pe care o am momentan este: UV de canepa + Aloe vera gel + UE de lemn de trandafir  + UV de catina. Uleiul de canepa intra usor in piele, e hidratant si protector (contine acizi grasi polinesaturati omega 6 si omega 3 in cantitati echilibrate, ceea ce nu se prea intampla la alte uleiuri), aloe vera e hidratanta si astringenta in acelasi timp (deci e buna si pt tenurile mai grase), lemnul de trandafir intareste si regenereaza tesuturile iar uleiul de catina e preferatul meu de multi ani, il adaug in absolut orice crema de fata sau de corp (inca de pe vremea cand foloseam Nivea Soft:) pt ca reprezinta un filtru UV natural (e si autobronzant plus ca da o nuanta f fresh tenului), e anti-oxidant si repara toate problemele pielii ( eczeme, cicatrici etc.).
  • Lotiunea demachianta si tonica este la mine un hidrolat (cel de trandafir e perfect pt tenul mixt) sau sapunul de Alep (desi prefer sa nu ma spal pe fata cu sapun, chiar daca e unul f soft). Mai folosesc din cand in cand si o lotiune tonica din castraveti, excelenta pt hidratare si luminozitate (jumatate de castravete se da pe razatoare, se stoarce si se aplica pe fata – poate fi pastra in frigider vreo 2 zile) sau ceaiuri (pelin, musetel etc.). In cazul in care ma machiez, pt demachiere folosesc un ulei vegetal urmat de hidrolat.
  • Pentru demachiere nu folosesc tampoane demachiante de nici un fel (nici bio nici conventionale) pentru ca sunt mari generatore de deseuri, nu se recicleaza si nici nu se composteaza asa ca prefer sa le inlocuiesc cu altceva. Solutia este la indemana, bineinteles: tampoanele demachiante lavabile. Acestea pot fi: bureti naturali (din cei pe care ii folosim la bucatarie sau la baie), lufa, polar, bumbac sau alte resturi de materiale. Eu folosesc buretii naturali astfel: tai un burete in 4-6 bucati mai mici, o  bucata ajungandu-mi pt o demachiere (daca am rimel sau alte chestii mai persistente folosesc 2). Intr-o vreme stiu ca existau genul asta de bureti la Body Shop, deci nu e nimic nou sub soare. Inainte de folosire ii umezesc cu putin apa iar dupa ii pun intr-un saculet in cosul cu rufe si ii spal cu urmatoarea masina. In poza de mai jos puteti vedea bureteii mei care au deja un an de zile – se observa ca unii sunt intr-o stare mai putin atragatoare:) insa isi fac treaba. Am si cateva bucati de in pe care le folosesc in acelasi mod insa nu erau prea estetice asa ca nu le-am pus in foto;)) Pentru tenurile mai sensibile cred ca bucatile de material textil sunt mai indicate (de exemplu bucati dintr-un prosop) insa problema e ca le-ar trebui un tiv si nu toata lumea are cheful sau posibilitatea sa faca asa ceva. Daca totusi aveti chef iata aici un mic tutorial (e in franceza dar imaginile sunt destul de explicite plus ca gasiti si trimiteri spre alte modele, pe alte bloguri).

Ingrijirea corpului (piele destul de uscata pe picioare, normala in rest, circulatie periferica proasta)

  • lotiunea mea de corp e…surprize surprize:))… tot un amestec din ingredientele de baza. V-am spus, putine da’ bune, da? Reteta e cam aceeasi cu crema de fata, difera doar proportiile: 1/2 UV de canepa + 1/2 gel aloe vera + cateva picaturi UV catina + UE chiparos & lamaie/UE bergamota. Chiparosul e un bun tonifiant venos si in combinatie cu lamaie e bun contra celulitei. Bergamota e tonica si calmanta in acelasi timp si are o aroma nemaipomenita, e printre preferatele mele! (atentie totusi la uleiurile esentiale din citrice – ca bergamota sau lamaia – au efect fotosensibilizant deci nu iesiti la soare dupa ce le-ati folosit in creme sau lotiuni!!)
  • deodorantul actual consta in urmatoarea combinatie: aloe vera+ cateva picaturi UV canepa + UE salvie. Aloe vera e astringent si termoreglator, uleiul vegetal e necesar pt diluarea uleiului esential (ff important de retinut, uleiurile esentiale nu sunt hidrosolubile deci au nevoie de un corp gras sau de alcool pt a se dizolva) iar UE de salvie regleaza transpiratia. Pot sa va spun ca functioneaza f bine, chiar am fost suprinsa de rezultat insa exista si o mica bila neagra – salvia este „hormon-like” adica imita compozitia hormonilor din corpul uman (a estrogenului in special) deci se recomanda precautie in utilizare. Chiparosul, de care am vorbit mai sus, are aceleasi contra-indicatii.. ceea ce inseamna ca nu folosesc aceste 2 UE decat pe perioade scurte de timp. Alte variante de deodorante ar mai fi piatra de alaun (rezultate slabute totusi in caz de transpiratie abundenta), bicarbonatul de sodiu – cel mai mai tare din parcare dar nu prea practic de aplicat (aici aveti cateva retete), unii hidrolati – hamamelis, salvie (hidrolatii nu au contraindicatiile uleiurilor esentiale deci le pot inlocui cu brio)

Ingrijirea parului (ondulat, normal, lungime medie, saten inchis)

  • in general folosesc un sampon bio deci nimic prea spectaculos in zona asta:) Uneori totusi diluez samponul cu 2/3 decoct de nuci indiene pt spalat si mai adaug cateva picaturi UE cimbru. Am de gand sa incerc si alte plante lavante (castanele salbatice, iedera) sau argila (ghassoul) asa ca va voi tine la curent.
  • intotdeauna in ultima apa de clatit adaug o lingura cu macerat de plante in otet de mere (momentan rozmarin si cimbru) – elimina excesul de sampon/balsam si lasa parul f matatos:). Reteta e f simpla: o mana de plante bune pt ingrijirea parului (cimbru, rozmarin, salvie, levantica etc) se lasa la macerat minim 2 saptamani in jumate de litru de otet de mere. La folosire se filtreaza.
  • uneori, pt a intari culoarea (ma vopsesc numai cu henna diluata in ceai negru in loc de apa) ultima clatire o fac cu ceai foarte concentrat (ceai negru, salvie, coji de nuci – pt par inchis la culoare sau musestel pt par blond) in care am adaugat o lingura din otetul de mere pe care l-am mentionat mai sus.

Observatii:

  • Aloe vera exista in toate formele si culorile, atentie deci la ce cumparati!! Ideal e sa aveti o planta matura (!!) de la care sa colectati gelul insa cum nu toata lumea are acces la asa ceva verificati ca gelul sau sucul de aloe din comert sa aiba cateva din caracteristicile urmatoare: procentajul de aloe vera prospata din produsul finit trebuie sa fie cat mai mare (macar 80%), nu trebuie sa aiba conservatori (gen benzoat de sodiu sau alte porcarii), sa fie bio eventual.. Testati deci:)
  • Uleiurile esentiale sunt niste substante foarte puternice ce pot cauza reactii adverse daca nu sunt folosite cu grija. NU le aplicati  nediluate pe piele (unele se preteaza la asta dar e bine sa aveti intai un pic de experienta)!! Limitati-va la cateva picaturi (maxim in dilutie de 20%) si daca aveti vreun dubiu faceti teste! Eu de exemplu am facut alergie de la UE de palmarosa pus in crema de fata desi, in principiu ,are caracteristici cat se poate de bune pt ten (regleaza sebumul, intareste tesuturile etc), deci depinde de la om la om.
  • Nucile indiene sunt folosite de secole in India pt spalarea tesaturilor fine. Eu le pun din cand in cand la masina, pt spalat rufe (colorate, pe cele albe nu le spala genial) sau fac un decoct foarte concentrat (fierb o mana de nuci cam jumatate de ora la foc mic – atentie la miros, nu e deloc placut!!!) pe care il folosesc in bucatarie pe post de lotiune de curatat/dezinfectat (blatul, masa, aragazul daca nu e prea murdar etc) sau in combinatie cu samponul, dupa cum am spus mai sus.
  • Prefer sa fac cantitati mici de crema, lotiune etc – se pasteaza mai bine si, in cazul in care nu-mi place, o termin mai repede.
  • Pentru a avea recipiente, pastrez multe din cutiile si sticlutele de la cosmeticele oficiale:) – in special sticlutete de la hidrolati, cu pompa, sunt foarte folositoare.

 

Mai 20, 2009 at 10:51 am 39 comentarii

Articole mai vechi


Sapunuri & cosmetice de la mama mea

Articole recente

Semneaza petitia pentru Rosia Montana!

Sustine Rosia Montana in UNESCO World Heritage

Arhive

Introduceti adresa de mail pentru a primi cele mai recente articole de pe blog

Contact:

Scrieti-mi la ekonotes (at) gmail.com

Povestea lucrurilor

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Lumea conform Monsanto (fr)

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Earthlings

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Feeds

Despre sapun homemade

August 2017
L M M M V S D
« Sep    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Fir de pir

Luthelo

Creatoarea headerului eco-notes

Pentru parinti si nu numai

Daca doriti sa impartasiti articolele

Daca doriti sa preluati articole intregi va rog sa-mi scrieti la adresa ekonotes (at) gmail. com. Daca doriti sa preluati fragmente din articole va rog sa mentionati sursa (https://ecoalternative.wordpress.com.) Licenţa Creative Commons
Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-FărăModificări 3.0 România Creative Commons.
Bloguri, Bloggeri si Cititori

%d blogeri au apreciat asta: